Eternitatea


Când Eternitatea și-a deschis poarta
El a venit, pășind în timp,
Din Infinit în Spațiu,
Din Cer, la noi, pe Pământ!
A schimbat Raiul cu un Staul
În care s-a născut umil!

Când Eternitatea își va deschide poarta
El va veni iar pe Pâmânt,
Dar nu ca Miel de Jertfă
La prima venire,
Ci Suveran, Domn și Rege,
Să împărățească același Pământ!

Când Eternitatea își va deschide poarta
Eu voi intra în Rai prin Har,
Că I-am primit iubirea, jertfa,
Mi-a dat viața eternă,
În dar!

Siguranţa Iubirii


Eu sunt singur…
Mă rog, visez şi plâng
Dar sunt sigur
Că din orice lacrimă
Care cade pe pământ,
Se naşte o floare
Frumos mirositoare,
Şi de pe ea
Un fluture frumos,
În spirală va zbura
Spre cerul luminos!

Eu stau singur…
Visez şi sper şi cânt
Dar sunt sigur
Că cineva mă iubeşte
În pribegia mea pe pământ,
În această mare imensitate
Eu merg spre eternitate,
Călăuzit de-un dor:
Cerul meu prea scump,
L-al meu Mântuitor
Unde voi ajunge în curând!

Din imensitate spre eternitate


În această mare imensitate
Eu nu sunt o simplă nulitate,
Nu sunt doar un atom
Ci sunt un adevărat om!
Care deşi mic,
Totuşi sunt unic!
Deşi sunt limitat,
Totuşi sunt creat
De mâna lui Dumnezeu,
După chipul Său:
Coroana creaţiunii,
Culmea perfecţiunii,
Obiectul iubirii
Cu scopul fericirii…
Aici sunt plin de dor
Spre ceruri, călător!
Mâine voi zbura
În patria mea…
În această mare imensitate,
Voiajez spre eternitate!

%d bloggers like this: